“Arta dreptului in dreptul artei” – 6 mai incepand cu orele 15:00 – la birourile Joy Legal & Business din Silvestru 79, București

  • Home
  • Blog
  • Eveniment
  • “Arta dreptului in dreptul artei” – 6 mai incepand cu orele 15:00 – la birourile Joy Legal & Business din Silvestru 79, București

Iubitorii și creatorii de artă  sunt invitați la evenimentul de lansare al numărului tematic al revistei Curierul Judiciar intitulat Arta dreptului in dreptul artei, pe 6 mai 2022, începând cu ora 15.00. Evenimentul se va desfășura în persoană la birourile Joy Legal & Business din Bucuresti, strada Silvestru nr.79 și va concentra prezentările autorilor articolelor din numărul tematic Arta dreptului in dreptul artei, cu degustarea unui pahar de vin ales, în prezența unei companii de calitate. Evenimentul este deschis deopotrivă creatorilor de artă și celor ce investesc în artă. Pentru înregistrare vă rugăm să completați formularul următor.

 

Revista Curierul Judiciar

Revista Curierul Judiciar nr. 4/2022

Bine te-am regăsit !

Cel mai nou număr tematic al Revistei Curierul Judiciar este acum disponibil în Librăria specializată de carte juridică Beckshop

Dreptul Artei, coordonat de Avocat Beatrice Onica-Jarka, sondează empiric câteva problematici juridice din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei și care propun coagularea acestor perspective diferite pe care arta, ca multitudine de producții ale ființei umane în scopuri estetice și simbolice, le implică: perspective de proprietate intelectuală, perspective de drept public, comerțul cu artă și revendicarea operelor de artă furate sau pierdute.

Citește mai multe despre numărul special al Revistei Curierul Judiciar

 

Vă invităm să descoperiți articolele publicate în Curierul Judiciar nr. 4/2022 prin care sunt sondate empiric câteva problematici juridice din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei și care propun coagularea acestor perspective diferite pe care arta, ca multitudine de producții ale ființei umane în scopuri estetice și simbolice, le implică: perspective de proprietate intelectuală, perspective de drept public, comerțul cu artă și revendicarea operelor de artă furate sau pierdute.

Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?

Coordonare profesionistă

Revista este realizată sub coordonarea dnei Beatrice Onica-Jarka, avocat în Baroul București, vicepreședinte al Institutului Arbitral Român, FCIArb și arbitru în cadrul Curții de Arbitraj pentru Artă (CAfA), autor a numeroase articole în domeniul arbitrajului, speaker în cadrul conferințelor organizate pe această temă și titular al unor cursuri de drept internațional dedicate protecției proprietății culturale în timpul conflictelor armate.

Selectarea minuțioasă a temelor

Scopul acestui număr tematic este coagularea perspectivelor juridice diferite pe care arta le implică într-o manieră atractivă. Sunt astfel sondate empiric câteva problematici juridice selectate atent din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei, neintenționând niciun moment să le epuizeze, ci mai degrabă să fie evidențiată arta dreptului în materiile de drept aplicabile artei, în multiplele forme de manifestare a acesteia.

Colectiv de 12 autori

Practicieni ai dreptului, dar și cadre didactice, specialiști de prestigiu în ramuri de drept cu incidență asupra artei, experți în achiziții publice și în urbanism, dar și în dreptul intern, european și internațional se întâlnesc în paginile acestui număr pentru a configura exemplificativ aplicarea dreptului în artă și deschiderea unor perspective juridice clare atât lumii artistice din România, cât și celor interesați de investiția în artă, celor doritori să practice dreptul artei și chiar publicului larg prin dimensiunea culturală atractivă a problematicii abordate.

Public-țintă divers

Lumea artistică, creatori, investitori și dealeri de artă, dar și teoreticieni şi practicieni ai dreptului deopotrivă, din toate domeniile și sferele de activitate, într-un cuvânt iubitorii de frumos, trebuie să se familiarizeze cu implicațiile juridice ale creației artistice materializate într-o operă de artă, cu drepturile și obligațiile pe care le determină nașterea operei de artă, exhibarea și tranzacționarea acesteia. 

11 articole și peste 50 de întrebări

În paginile revistei puteți citi 11 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de dreptul artei și actualele provocări în materie.

  1. Care este protecția de drept material de care se bucură operele de artă în timpul războaielor?
  2. Care sunt remediile pentru restituirea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  3. Care este specificul cererilor, acțiunilor în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  4. Este funcționabilă judecarea de către instanțele judecătorești naționale a acțiunilor transfrontaliere în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  5. Este arbitrajul specializat în artă o soluție pentru rezolvarea acțiunilor transfrontaliere în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  6. Ce este și ce nu este un NFT ?
  7. Care este legătura dintre NFT și opera de artă asociată acestora?
  8. Ce tipuri de dispute pot interveni între titularii de drepturi și creatorii de NFT?
  9. Achiziția unui NFT transferă și drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate?
  10. Sunt drepturile asupra NFT permanente și imuabile?
  11. Pot autoritățile publice centrale și locale să achiziționeze artă?
  12. Cum au procedat în practică autoritățile publice centrale și locale pentru achiziționarea de artă?
  13. Care sunt mijloacele legale și practice prin care autoritățile publice centrale și locale pot achiziționa artă?
  14. Ce proceduri de achiziție publică pot fi utilizate de autoritățile publice centrale și locale în cazul în care intenționează să achiziționeze artă? 
  15. Cum poate fi asigurată întocmirea unei documentații de atribuire clare, profesioniste și aplicată specificului achiziției de artă?
  16. Artistul român poate primi bani de la statul român cu care să-și finanțeze munca?
  17. Care sunt sursele fondurilor, de preferat nerambursabile, pe care un artist le poate accesa pentru a-și duce munca mai departe?
  18. Cât de greu sunt de accesat ajutoarele financiare de către un artist?
  19. Care este procedura pentru finanțarea din surse publice a artei?
  20. Îndeplinește o lucrare artistică generată de Inteligența Artificială condițiile pentru a fi considerată operă de creație intelectuală în înțelesul Legii dreptului de autor?
  21. Poate IA fi recunoscută drept autor al unei opere de artă?
  22. Sunt statele pregătite să acorde protecție legală lucrărilor artistice generate de IA?
  23. Ce soluții legale sunt susceptibile de implementare în privința protecției lucrărilor artistice generate de IA prin drepturi de autor?
  24. Care sunt principalele case de licitații ce facilitează comerțul internațional cu artă?
  25. Care sunt reglementările aplicabile comerțului internațional cu artă?
  26. Ce reprezintă și care este rolul unei licențe de import/export în comerțul internațional cu artă?
  27. Care sunt pașii pentru importul/exportul unui bun cultural din perspectiva legislației UE?
  28. Ce sunt marketplace-urile și care este importanța lor în contextul comerțului online?
  29. Care este cadrul legislativ care reglementează relația dintre marketplace și vânzător, dar dintre marketplace și consumator?
  30. Care sunt particularitățile comerțului cu artă prin intermediul marketplace-urilor?
  31. Care sunt principalele riscuri pentru marketplace-uri în cadrul unei vânzări de artă ce are loc prin intermediul său?
  32. Ce modificări ale legislației aplicabile în domeniul comercializării artei ar trebui să fie implementate pentru încurajarea acestui tip de comerț în România?
  33. Arta urbană este creație artistică sau vandalism?
  34. Sunt creatorii de artă stradală protejați din punct de vedere juridic?
  35. Pot fi trași la răspundere creatorii de artă stradală?
  36. Există litigii la nivel internațional care prezintă interes pentru creatorii de artă stradală?
  37. Există diferență între clădirile protejate și clădirile abandonate? 
  38. Care sunt principalele probleme de drept analizate de instanță în litigiul de restituire a operei „Cumințenia pământului”?
  39. Ce relevanță are lipsa valabilității titlului statului asupra bunurilor culturale mobile sub aspectul aplicării dispozițiilor Legii nr. 182/2000?
  40. A fost ilegală și abuzivă preluarea de către stat a sculpturii „Cumințenia pământului”?
  41. Ce încercări au fost făcute pentru readucerea în domeniul public a „Cumințeniei pământului” și ce succes au avut?
  42. Cum se impozitează veniturile obținute din tranzacționarea NFT?
  43. Este o diferență între creația și valorificarea NFT și revânzarea lor ulterioară?
  44. Operațiunile cu NFT sunt supuse TVA?
  45. Sunt operațiunile cu crypto-active mai sensibile la fraudă?
  46. Oferă Legea dreptului de autor o protecție specifică împotriva falsului în artă, care să acopere vidul legislativ din textul de incriminare a falsului în înscrisuri?
  47. Comercializarea falsurilor de artă intră sub incidența cadrului normativ aplicabil în cazul contrafacerilor?
  48. Mai subzistă protecția împotriva reproducerii neautorizate în cazul falsificării unor opere de artă care au căzut în domeniul public?
  49. Cum poate colecționarul persoană fizică proteja un drept de autor propriu asupra operelor colecționate?
  50. Se poate invoca legislația aplicabilă practicilor comerciale abuzive pentru întoarcerea prestațiilor în cazul comerțului cu obiecte de artă falsificată puse în circulație în cunoștință de cauză?

 

Revista Curierul Judiciar nr. 4/2022 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis


Dr. Beatrice Onica-Jarka, Avocat, Baroul București

Arta Dreptului în Dreptul Artei

Autor: Beatrice Onica-Jarka

Un domeniu extrem de provocator în ceea ce privește reglementarea juridică aplicabilă, dar și nevoia de reglementare juridică suplimentară este arta. Poate și unde, așa cum spunea Edgar Degas, reprezentant marcant al impresionismului francez în pictură și sculptură, arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alții să vadă. Or, ceea ce îi faci pe alții să vadă necesită cristalizarea unui cadru juridic care să confere claritate și predictibilitate așteptărilor autorilor operelor de artă, dar și proprietarilor acestora […]

 

Dreptul Artei

Dan Ciupală

Drepturile de autor între arta falsificării și falsificarea artei


Într-o primă grupare de perspective juridice asupra proprietății intelectuale, Avocat Dan Ciupală, doctor în drept, deschide subiectul prezentării succinte a remediilor disponibile în legislația actuală pentru combaterea fraudei pe piața artei […]

 

Av. Lavinia-Ioana Lungu

Controverse privind dreptul de autor în cazul operelor de artă generate de Inteligența Artificială


În aceeași grupare de perspective juridice, Avocat Lavinia-Ioana Lungu abordează problematica creației artistice în lumea Inteligenței Artificiale și a mașinilor care gândesc, tatonând acordarea titulaturii de artist unei mașini programate să imite creierul uman pentru contribuțiile Inteligenței Artificiale în lumea artei.  […]

 

Ana Mirea

NFT – Drepturi și iluzii în artă


Perspectivele juridice asupra proprietății intelectuale în artă sunt întregite prin explorarea aceluiași filon al realității tehnologice care debordează cadrul convențional existent de către Avocat Ana-Georgia Mirea în articolul său despre drepturile și iluziile pe care NFT-ul le determină în artă […]

 

Cristiana Gheorghe

Manuela Negrilă

Arta urbană: graffiti și monumente istorice


Deși în cadrul acelorași perspective juridice, articolul semnat de Avocat Cristiana Gheorghe și Master urbanist Manuela Negrilă ne poartă în lumea artei urbane în care manifestări precum graffiti aplicat pe monumente istorice nu se pot plasa la limita dintre infracțiune și artă. Cele două autoare explorează drepturile de care s-ar putea bucura autorii de graffiti.

Cu toate că nici până la acest moment nu există o legislație clară care să protejeze drepturile de autor ale creatorilor de artă stradală fie că e graffiti, fie că e artă murală, în ceea ce privește protejarea monumentelor istorice, deși există legislație de protecție, aceasta este ineficace prin raportarea la creșterea numărului de clădiri protejate ce au fost abandonate. […]

 

Luisiana Dobrinescu

Tranzacțiile NFT: o nouă provocare fiscală a erei digitale


Într-un registru schimbat, în care apar ca actori statul și mize ca banul public, a doua grupare de perspective juridice sondează preocupări de drept public în ceea ce privește creația artistică și tranzacțiile cu creații artistice. Avocat Luisiana Dobrinescu, un specialist recunoscut în dreptul fiscal, ne introduce în lumea fiscalizării NFT-urilor ca activ digital unic.  […]

 

Daniel Stiger

Specificul achizițiilor publice de artă în legislația românească


Tot în același registru se înscrie și articolul semnat de Avocat Daniel Stiger, specialist în dreptul achizițiilor publice, care analizează achiziția de artă de către autoritățile publice (centrale și locale), precum și de diverse instituții publice subordonate acestora (e.g. muzee) din perspectiva aplicării corecte de către aceste entități a diverselor proceduri de achiziție publică în condițiile reglementate de cadrul legal în vigoare în acest domeniu. […]

 

Anca Marghescu

Arta și banii. Finanțarea din surse publice a artei


Finanțarea din fonduri publice a artei este abordată de Avocat Anca Marghescu, care închide cu acest subiect perspectivele juridice de drept public asupra artei prin explorarea posibilităților de finanțare publică a talentului, harului, înzestrării și virtuții făcătorilor de frumos prin raportare la cadrul legislativ existent, cu utilitate vădită pentru artiști și juriști, în egală măsură. […]

 

Alexandra Ologu-Chiriță

Călcând pe gheață subțire sau comercializarea obiectelor de artă prin intermediul furnizorilor de servicii de intermediere online. Piedici și oportunități


Avocat Alexandra Ologu-Chiriță abordează în lucrarea sa specificul piețelor de vânzare virtuală în cazul comerțului cu artă, explorând comerțul cu artă în marketplace-uri specializate, unde regulile vânzărilor digitale de artă trebuie să se coroboreze cu specificul de marfă al operei de artă. […]

 

Dumitru Curti

Provocările comerțului internațional cu artă


În completare, Avocat Dumitru Curti punctează în articolul său importanța unui cadru legal clar și previzibil pe piața operelor de artă, ce ar proteja atât interesele economice ale persoanelor private, cât și interesul statelor de a combate fenomenul criminal și pierderea patrimoniului cultural național. […]

 

Octavian Stanca

Jurisprudența instanțelor de judecată din România de dreptul artei. „Cumințenia pământului” între agonie și extaz


O ultimă grupare de perspective juridice are în vedere, într-un cerc complet, restituirea artei apropriate fără drept de la proprietarii săi legitimi, în numele unor conducători autocrați sau a unor state totalitariste și litigiile pe care acest proces le-a generat și încă le generează. Avocat Octavian Stanca analizează în articolul său un litigiu celebru legat de opera brâncușiană Cumințenia pământului, care, citându-l pe autor, pare să fi fost trimisă de instanțele și autoritățile române într-un purgatoriu dinăuntrul căruia nu este nimeni nici apt și nici deosebit de interesat s-o salveze. […]

 

Beatrice Onica-Jarka

Arta ca pradă de război. Protecția artei ca proprietate culturală împotriva jafului și distrugerii. Soluționarea cererilor în revendicarea artei furate prin arbitraj


Și pentru că arta a atras întotdeauna atenția și a fost apropriată de învingători în războaie, inițiatoarea acestei incursiuni în lumea dreptului artei, Avocat Beatrice Onica-Jarka, s-a oprit, în încheierea revistei, pentru gust bun, asupra cadrului legal existent pentru soluționarea cererilor transfrontaliere de restituire a operelor de artă furate în războaie și mai ales în ultimul război mondial care au dat naștere unor litigii complexe […]

Comandă revista pe Beckshop

Lasă un comentariu

X